Dacă ai știi cum mă simt, m-ai lua în brațe?
joi, 3 octombrie 2013 - Publicat de Christine la 12:21
Cum e să nu însemni mare lucru pentru nimeni? Să fii doar parte din decor, persoana pe care toți o înlocuiesc după un timp, cel ce îi așteaptă pe ceilalți să se întoarcă fără să reproșeze vreodată ceva.
Imaginează-ți o seară ploioasă. Străzi goale, reci, sumbre. Vrei să iei autobuzul. Ai o haină lungă, maro, cu nasturi mari și buzunare încăpătoare în care îți încălzești mâinile reci. Ai venit până în stație cu niște amici care aveau același drum ca al tău numai că de acolo ei plecau pe jos. Mergând odată cu ei ascultai discuțiile și zâmbeai chiar dacă nu înțelegeai mereu despre ce e vorba. Te simțeai bine în prezența lor și nici frig nu părea să fie afară. Apoi tu te oprești iar ei, gălăgioși, merg mai departe. Cu greu își întoarce privirea unul care realizează că nu mai ești, îți face cu mâna dar nu așteaptă și semnul tău. Se întoarce și se depărtează. Nu ești unul dintre ei.
Cum e să te gândești cum nu vei fi niciodată tipul lui de fată? Nu ești drăguță, nu ești specială, nu te faci remarcată prin nimic.
Nu ești nici măcar simpatică, ai vrea să te schimbi dar nu vrei ca cei din jur să observe că s-a produs o schimbare. De ce nu ai putut să fii așa din totdeauna. Tu de ce nu? Eu de ce nu? ...
