Views.

Lolli & picanterii

joi, 17 octombrie 2013 - Publicat de Christine la 01:32
Și chiar intervenea monotonia, nu? 
          Am analizat puțin subiectul Lolli, mai obiectiv, mai subiectiv, și am ajuns la următoarele concluzii :
CNMB avea nevoie de ceva care să mai încingă spiritele- la noi nu se întâmplă niciodată nimic.Și nu că ar trebui să se întâmple lucruri care să ne scoată în evidență într-o manieră negativă, că doar suntem Mirciști și știm să ne facem remarcați punându-ne în valoare calitățile. Cât despre maniera de atac, blogul, mi se pare cea mai potrivită, cuvintele, prin eleganța și asprimea lor rănesc cel mai tare, dar nu le poți blama. Și cum să scrii astfel de lucruri altfel decât ascunzându-te în umbra anonimatului?
          Când vine vorba de corectitidinea și coerența publicațiilor lui Lolli, aș putea spune că nu e rău. Mulți vorbesc, puțini știu să se exprime. Are un talent de a scrie într-o manieră satirică, dar la care mai trebuie lucrat. Trecem peste greșeli minore cum ar fi "de fapt" scris ca "defapt", lipsa diacriticelor (care i-ar putea oferi un aer mai sobru, mai puțin adolescentin ) sau părți cu exprimare puțin greoaie și realizăm că avem un blog în care ni se oferă puțină atenție, un blog parcă scos din seriale americane cu adolescenți.
          Sunt curioasă însă dacă numele i se trage cumva din "Lorelei", Lulli, Lolli? Și chiar o rog pe bloggărița noastră, pe această cale, să îmi răspundă.
         Acum că are deja din plin atenția noastră, o să ne amuzăm până apar posturile defăimătoare despre fiecare dintre noi. Unul câte unul vom pica în disgrația bârfelor.
         Subiectiv vorbind, s-a luat de cine nu trebuie. Nu am înțeles de nicio culoare ce a avut de comentat despre Caraiola sau Teodorescu. Aparențele înșeală, dragă Lolli. Alex se întâmplă să fie colegul meu, și încă  unul la care țin foarte mult și țin să îți spun că nu prea ai dreptate în ceea ce-l privește. Nu a căutat niciodată să iasă în evidență prin nimic pe holurile liceului, ba din contră, el stă frumos în banca lui, așa cum îi stă în caracter. Cât despre Andreea, este o fată finuță și nu cred că se va coborî vreodată la nivelul la care ai descris-o. Ce e rau este că le influențezi modul de a o percepe celor care nu o cunosc, celor care se iau după zvonuri. Deloc elegant din partea ta.
         Cred că toți așteptăm cu nerăbdare deznodământul acestei comedii, demascarea celei ce a pretins să fie GossipGirl, reacțiile tuturor și pedeapsa. După faptă și răsplată. Nu poți să faci nimic în viață fără să suporți consecințele. Cert este că faci parte dintre "outsideri" și atunci când viața ta nu e interesantă, te ocupi de-a altora.
         De asemenea vreau să mulțumesc public pentru "Oricum, multi se cred cine nu sunt cu adevarat, altii ca Cristina aka Ciuzy chiar au respectul meu." Și totuși, cum ți-am câștigat respectul?


XOXO

Dacă ai știi cum mă simt, m-ai lua în brațe?

joi, 3 octombrie 2013 - Publicat de Christine la 12:21
          Cum e să nu fii niciodată îndeajuns de bun? Să îi vezi pe toți crezându-se inutili când de fapt sunt mai valoroși decât ai fost tu vreodată?
          Cum e să nu însemni mare lucru pentru nimeni? Să fii doar parte din decor, persoana pe care toți o înlocuiesc după un timp, cel ce îi așteaptă pe ceilalți să se întoarcă fără să reproșeze vreodată ceva.
          Imaginează-ți o seară ploioasă. Străzi goale, reci, sumbre. Vrei să iei autobuzul. Ai o haină lungă, maro, cu nasturi mari și buzunare încăpătoare în care îți încălzești mâinile reci. Ai venit până în stație cu niște amici care aveau același drum ca al tău numai că de acolo ei plecau pe jos. Mergând odată cu ei ascultai discuțiile și zâmbeai chiar dacă nu înțelegeai mereu despre ce e vorba. Te simțeai bine în prezența lor și nici frig nu părea să fie afară. Apoi tu te oprești iar ei, gălăgioși, merg mai departe. Cu greu își întoarce privirea unul care realizează că nu mai ești, îți face cu mâna dar nu așteaptă și semnul tău. Se întoarce și se depărtează. Nu ești unul dintre ei.
           Cum e să te gândești cum nu vei fi niciodată tipul lui de fată? Nu ești drăguță, nu ești specială, nu te faci remarcată prin nimic.
          Nu ești nici măcar simpatică, ai vrea să te schimbi dar nu vrei ca cei din jur să observe că s-a produs o schimbare. De ce nu ai putut să fii așa din totdeauna. Tu de ce nu? Eu de ce nu? ...